Uneori doar spiritul poate călători

Păsările se întorc din țările calde. Eu aș pleca spre țări mai calde.
Obligațiile contractuale mă țin încă pe lângă casă. Dar pot visa. O prietenă psiholog, își poate exercita profesia de oriunde din lume grație internetului; își petrece această perioadă la bordul unei nave de croazieră. Mă bucur pentru ea, pentru șansa de a privi întinderea oceanului la orice oră din zi. Pe vas sunt oameni de toate naționalitățile. Ei îi place să comunice, ar sta de vorbă cu oricine să afle cât mai multe povești de viață. De curând am citit o postare în care deși a spus că nu stăpânește bine limba engleză a putut să aducă zâmbetul pe fața unei femei.

Suntem în luna în care sărbătorim femininul! Orice femeie ar trebui să zâmbească mai des.

Acum îmi dau seama că nu i-am trimis să citească articolele pe care le-am scris despre traducătorul instant Vasco. Sunt convinsă că ar fi ajutat-o mult în această călătorie. 

Până când se vor alinia astrele și pentru mine să plec într-o binemeritată vacanță, mă bucur de petrecerile organizate la celebrele grătare.

Prietenii prietenilor sunt prietenii nostri

De curând un prieten ne-a invitat la el deoarece fiica lor se întorsese de la un internship din Grecia și era bucuroasă să ne povestească aventurile prin care a trecut.

Noi românii suntem strângători! Nu a venit cu mâna goală. A dus câțiva prieteni. Doi băieți din Bulgaria și două fete din Grecia.
M-a surprins amestecul de limbi străine dar când am văzut că beneficiau de traducere simultană cu Vasco Translator m-am liniștit. Funcția MultiTalk a dispozitivului a doborât imediat barierele lingvistice. Atmosfera era destinsă, mirosul specific unei vacanțe plutea în aer.

Într-un colț al grădinii am văzut un panou alb și în fața lui un videoproiector legat la un notebook. Am întrebat dacă ne bucurăm de mâncarea cu specific grecesc sau asistăm la o ședință de informare care e precedată de un examen.
Toți au râs, Vasco Translator V4 a preluat gluma mea și a transmis-o perfect datorită difuzoarelor puternice care emit un sunet puternic de până la 99dB și microfonului precis care reduce zgomotul de fundal cu 99%.

Sub fiecare piatră e o durere,

spune un proverb armenesc

Mai târziu m-am bucurat de prezența acelui birou improvizat. Prin imagini și povești imaginația m-a purtat în locuri pe care îmi doresc să le văd fizic.

Majoritatea românilor merg în Bulgaria pe litoral la all inclusiv. Eu sunt mare iubitoare de legende. I-am întrebat ce aș putea vizita într-o călătorie pentru sufletul meu. Într-un glas cei doi bulgari au spus Capul Caliacra (Kaliakra). Tânărul a început să povestească în limba lui maternă, noi urmăream imaginile ascultând traducerea instant.

Videoproiectorul a colorat panoul de prezentare. Urmăream fascinată imaginile cu stâncile calcaroase mângâiate de apele Mării Negre. Pe promontoriul stâncos ce se îngustează spre sud deasupra mării, dacii au ridicat o cetate numită Tirizis. 

Grecii au botezat acest loc Kali Akra în traducere ar fi „bun adăpost” (făcând referire la vânturile din nord-est).

Turcii au numit-o Celigra; au asediat-o de multe ori, în anul 1444 luând-o definitiv în stăpânire.

În legendă se vorbește despre 40 de fecioare care s-au aruncat de pe faleză în mare, ca să nu fie prinse de turci. Cetatea a fost ruinată definitiv.

Grigore Antipa

Documentele istorice spun că între anii 1913-1916 și 1918-1940 această zonă a făcut parte din județul Caliacra, România. Tot acum am aflat că în anii 1930, naturalistul român Grigore Antipa a întemeiat aici o stațiune de cercetări zoologice marine a Institutului Bio-Oceanografic din Constanța.

Gazda noastră ne-a prezentat în colecția lui numismatică bancnota cu valoarea de 200 lei. Cu ajutorul funcției „translator texte” tinerii au putut citi toate informațiile tipărite pe hârtie (să nu uităm că și bulgarii și grecii au un alfabet foarte diferit de al românilor):

⇒ pe avers numele marelui naturalist, pe revers Delta Dunării și informația că bancnota a fost pusă în circulație în 1992. Din păcate în octombrie 1993 a fost retrasă de pe piață.

Ne-am reîntors la imaginile prezentate. Uitasem cu toții de grătar și de pregătirea lui. Timid am întrebat dacă e drum lung până acolo, din Constanța. Nici nu a apucat Vasco să termine traducerea și una dintre fetele din Grecia a căutat pe google maps traseul cel mai scurt.

Gândurile mele erau deja la pietrele pe care urma să calc. Simțeam briza mării. Auzeam pescărușii în jurul meu. Cu greu însă am auzit vocea soțului care întreba nedumerit dacă mai mâncăm ceva sau așteptăm să mergem în Bulgaria poate găsim pe acolo o tavernă care să ne dea măcar o pâine.
Tinerii au pufnit în rîs. Repede au început să vorbească despre localuri deschise în casele localnicilor, sau despre hoteluri luxoase. Supe calde sau reci, musaca, sarmale, plăcinte….
– Ca pe la noi, a spus soțul. Dar ar trebui să mergem să gustăm, poate au alte condimente.
– N-ar fi o idee rea, am completat eu cu speranță!

Privind cu mai multă atenție harta am descoperit că în apropiere este Balcicul Reginei Maria.
O altă destinație plină de istorie.

Am tot vorbit de translatorul electronic Vasco. Soțul, ca orice inginer era curios de caracteristicile tehnice. Nu le reiau acum. Am scris mai multe în articolul

Traducător instant Vasco cu 108 limbi și Internet

Sursa informațiilor pentru text: wikipedia

Sursa imaginilor: wikipedia și vasco-electronics.ro

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2024.

Proba 2. Destinații de primăvară. Oriunde călătorești, comunicarea e floare la ureche cu Vasco