Dormi cu mama, puişor!

Dorm pisicile-n pridvor,

Doarme-n patul ei păpuşa

Doarmă-n leagăn şi Vaniuşa…

Ia te uită, frate! Cum,

N-adormişi nici pân-acum?

Dorm sub streşini rândunele,

Iepuraşu-n tufănele,

Vulpea doarme-n vizuină,

Fluturaşul pe-o sulfină,

Greieruşul pe-o lalea –

Fiecare unde-o vrea!

Cum se poate, frate, cum?

N-adormişi nici pân-acum?

Dorm sub vatră puişorii,

Dorm sub gene ochişorii,

Doarme-n pernă urechiuşa.

Dormi cu mama,

Dormi, Vaniuşa!

Acest Cântec de leagăn scris de Otilia Cazimir, mi se pare introducerea perfectă pentru articolul despre:

SOMN

Conform dexonline.ro, pentru cuvântul «somn» avem următoarele explicații:

Definiția nr. 1

«Stare fiziologică normală și periodică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor, caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței, prin relaxare musculară, prin încetinirea circulației, a respirației și prin vise; starea celui care doarme.»

Ideal ar fi, zic eu, într-o încăpere întunecată, liniștită, cu o temperatură scăzută, într-un pat în care așternutul se simte ca o îmbrățișare caldă.

Gama de pilote Confort Merino este proiectată pentru a creea acest microclimat de somn, pentru temperaturi ambientale de la 18°C la 26°C.

Definiția nr. 2

«Pește teleostean răpitor cu corpul lung, fără solzi, lățit în partea dinainte, cu capul turtit, cu gura armată de dinți puternici și cu mustăți lungi.»

Bun este peștele pregătit de mâini dibace. Dar ce urmează după delectarea cu aromele ce încântă papilele gustative?

Unii specialiști recomandă ca după fiecare masă să ne plimbăm corpul câteva minute.
Alții spun că un somn odihnitor în condiții corespunzătoare este cea mai importantă verigă în păstrarea sănătății, și uite așa, iar mă întorc la importanța așternului din  lână merinos organică. Explic imediat.

De ce nu dormi dacă ești obosită?

O auzeam deseori pe mama, când în anumite perioade ale vieții mă zvârcoleam în pat încercând să lipesc geană de geană. Dacă mă acopeream cu plapuma, mi se părea prea cald, dacă o dădeam la o parte, începeam să tremur. Mereu dădeam vina pe acel așternut sub a cărui greutate mă simțeam strivită. Îmi era greu să înțeleg de ce nenea plăpumarul, o umplea cu mai mult de trei kilograme de lână.

Am înțeles mai târziu că era dorința bunicii, plapuma umplută cu lână era mândria ei!

Era atât de grea! Mi se părea că abia o mută doi oameni. Întinsă pe pat era ca o tablă groasă care nu se potrivea deloc pe corpul meu. Mă tezeam cu umerii înțepeniți. Doar mama și bunica erau încântate de imensa plapumă cu fața roșie matlasată.

Când au apărut pilotele din plastic (așa le zic celor cu puf siliconic) imediat am cumpărat una, apoi pentru că nu mă încălzea am mai luat una. S-au supărat pe mine. Cum să renunți să te învelești cu lână? Nu țineau de cald cine știe ce, dar erau ușoare, le cususem la capete să nu mai alunece una peste alta, le înveleam într-un un cearceaf gros din ceea ce speram eu a fi bumbac organic. Din fericire și în camera în care dormeam era ceva mai multă căldură decât în casa de la țară, unde dimineața soba era doar un bibelou imens și rece. Dar de multe ori mă trezeam transpirată la ceafă, cu nasul înfundat.

Tot supărate au rămas.

Și pe bună dreptate.

Bunica s-a dus, a rămas mama.

— Nu găsești tu pe internetul ăla al tău o plapumă adevărată de lână, ușoară cum îți place ție, dar să vezi să scrie pe etichetă ”Fabricat în România”, că tot la noi găsești produse cum trebuie.

Mama care a lucrat o viață întreagă în industria textilă, nu-i ușor de păcălit.
Recunoaște firul e la distanță. Îl răsucește între degete și spune imediat ce tip de lână este. Uneori glumeam și spuneam că dacă se concentrează ne zice și cum o chema pe oaia de pe care s-a luat lâna.
În satul nostru crescătorii își strigau oile pe nume. Ori de câte ori aveau lâna tunsă și dărăcită veneau cu ea la poartă. Erau zile în care bunica o alegea pe cea toarsă. Alteori o torcea singură în fir mai gros sau mai subțire, după destinația finală.
Am și acum un cardigan tricotat de mama. Încă îl port. Lâna are viață lungă. Parcă de la an la an este tot mai moale. Știam că este termoreglabilă, dar că alunecă apa pe suprafața exterioară, rămânând uscată spre interior, am aflat când m-a prins o ploaie torențială. Și-atunci am înțeles de ce ciobanii purtau pe umeri cojocul lung până-n poale. Le era haină dar și așternut în nopțile lungi petrecute pe munte pe lângă mioare. Pentru ciobani, traiul a rămas aproximativ la fel. Viața lor se întâmplă între urcatul oilor la munte și coborâtul lor.

Majoritatea oamenilor însă își petrec timpul între betoane și sticle. Putem beneficia de materiale naturale, pentru un somn sănătos prin grija celor care colectează lâna și o transformă în:

topper, protecție saltea, pilotă, pernă, lenjerie, pijamale.

Este oare suficient acum pentru un somn sănătos?

NU!

Dar este important să avem un somn odihnitor?

DA!

E timp pentru muncă, e timp pentru hodină!

Spunea bunica, când mă vedea că trag de mine să fac multe și de toate. Nu avea școală multă, dar învățase legile naturii. Așa cum învață și Vaniușa acum prin cântecul mamei.

«Lasă lucrul seara. Ia-ți picioarele la spinare și dă de câteva ori ocol cășii. Nu te grăbi, că se agită sângele și mai mult rău faci. Trage aer pe nas încet, umflă burta bine, apoi dă-i drumul cu un șuierat ușor până simți că se lipesc plămânii de șale.

Înainte să pleci deschide geamul odăii. Când se moleșește oleacă corpul te întorci. Vezi să ai mereu așternutul curat și fă bine și aerisește-l în fiecare zi. Dacă plouă și nu-l poți pune pe sârmă să-l vânture aerul, măcar scutura-l de câteva ori în mâini. După ce-l primenești pui macatul țesut de mine în război. Salteluța de lână, s-o învelești cu față de bumbac. Se spală mai ușor și protejezi lâna, pe care, o ții pe pat și când n-oi mai fi eu. Cămeșa de noapte să fie mereu curată cu miros de lavandă. Mereu speli tălpile cu apă călduță, înainte să te vâri în pat.

Aprinde veioza de la capătul dormezei, are lumina mai mică, nu te strică la ochi și cetește din carte, câteva pagini. Toate astea te ajută să ai o dimineață bună. 

Când buncii vorbesc, gramatica se odihnește.

Salteluța de lână este topperul de azi.

Macatul _ protecția de saltea

Cămeșa de noapte _ pijamaua

Fața de bumbac _lenjeria de pat

RMMR – Rutina, Mișcarea, Mediul, Relaxarea, este rezumatul îndemnului dat de bunica.

Nu prea am avut probleme cu somnul, eu încă țin cont de sfaturile primite, am păstrat rutina de seară. De aceea poate am ridicat mirată o sprânceană când am auzit că în medicină există specialitatea numită somnologie. Și că de cercetare se ocupă medici pneumologi, dar și neurologi.

Pentru cei care consideră că sfaturile bătrânești sunt depășite și doar dovezile științifice au importanță, îi invit să asculte  Podcastul „Eu Dorm Bine”. 

Primul podcast despre somn al unui brand românesc

Știați că un delfin doarme doar cu jumătate de creier? Când am auzit-o pe Dna. Dr. Oana Stan – medic neurolog cu masterat în Somnologie (Institutul RoNeuro), vorbind despre cum dorm diferite vietăți, am zâmbit amar.

Ca mine așa, după 8 ore de muncă intensă la birou, am comentat singură în camera mea.

Știați că musculița de oțet doarme și ea? Am aflat și eu acum; dar că girafa se odihnește din 15 în 15 minunte?

1 oră +1 minut+20 secunde de informații științifice într-o discuție caldă. E un timp petrecut cu folos. Eu am înțeles de ce unii oameni se trezesc cu fața la cearceaf și de ce este important să nu lase timpul să treacă în defavoarea lor. O investigație medicală făcută din timp, contribuie la creșterea calității vieții.

RMMR pentru armonie în societate.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog

Proba 3. Somnul începe cu (bună) știință: Eu Dorm Bine