Unde începe şi se termină grija pentru sănătate?

„Spală-te pe mâini când vii de la joacă”, îmi spunea mereu tatăl meu.

După câteva repetări, nu a mai fost nevoie să-mi recomande. De aceea poate mie personal mi s-a părut ciudat când în pandemie auzeam acest îndemn pe toate canalele media.

Ordinul nr. 1096/2016 din 30 septembrie 2016 prevede normele privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare.

Nu am găsit o lege pentru centrele de fizioterapie dar sunt sigură că există ceva dedicat. Dacă nu, ce scrie în această lege ar fi suficient şi pentru buna funcţionare a unui astfel de centru.

Materialele necesare pentru păstrarea igienei sunt acum disponibile online.

Societatea comerciala ADAR UNIC SOLUTIONS S.R.L. este importator si distribuitor de consumabile medicale prin magazinul online Medicale-Shop.ro 

Mă bucur că există centrele de fiziokinetoterapie.

Munca la birou are avantaje şi dezavantaje. E minunat că pot lucra într-un birou când afară tună şi fulgeră. Dar şi nemişcarea lasă urme adânci şi dureroase.

În 13 martie 2023 am început şedinţele de recuperare. În primele 5 zile am avut doar 3 proceduri: masaj cu un aparat electric şi drenaj limfatic.

În ultimele 5 mi s-a introdus şi kinetoterapie.

Ce mi-a plăcut: în săli era cald. La fiecare pat erau fixate role cearceaf rezistente. Foarte bună hârtia din ele, nu se rupea la fiecare mişcare a mâinii.

Ce nu mi-a plăcut. Lângă patul înalt pe care eu mă puteam urca fără probleme (mă laud că sunt încă flexibilă!) era doar o scăriţă cu 2 trepte. Era incomod să descalţ ghetele. Dacă urcam eram nevoită să arunc încălţămintea din picioare care, în cădere nu mai stătea aliniată aşa cum mi-ş fi dorit.

sursa foto: https://www.medicale-shop.ro/

Când pe patul de lângă, o altă persoană la fel de neîndemânatică ca mine în a alinia pantofii a oftat, mi-am dat seama că este o nevoie stringentă pentru covorase antibacteriene. Nu costă o avere.

PROCEDURI

În fiecare dimineaţă era alt terapeut care în funcţie de ceilalţi pacienţi mă trimitea într-o anumită încăpere. Nu ştiam niciodată cu ce încep. Aşa că îmi păstram hainele pe mine până când eram direcţionată. Dacă începeam cu aparatul electric (o procedură în care nişte palete metalice se încălzesc şi plimbă pe spate un gel) după procedură, trebuia să-mi iau bagajele şi să merg în sala de masaj. Apoi în altă sală pentru drenaj limfatic.

De fiecare dată când mă plimbau dintr-o cameră în alta îmi ceream în gând scuze femeii de serviciu pentru urmele lăsate pe podeaua colorată în galben portocaliu. S-a întâmplat în câteva zile ca afară să plouă. O vedeam mereu cu mopul în mână strângând zoaiele lăsate involuntar de pacienţi, asistenţi, doctori, toţi cei care aveau o treabă prin clinică. M-am întrebat şi atunci de ce nu aveau la intrare acel aparat în care să-mi introduc pe rând picioarele şi botosi de plastic să-i acopere.

Trânta la saltea sau sprijin în băţ

Mai multe semne de întrebare referitoare la igienizare mi-am pus în sala de kinetoterapie. Primul terapeut m-a întrebat dacă vreau să fac exerciţiile pe pat sau pe saltea. Am ales patul. Acoperit cu o muşama albastră. M-am gândit că fiind prima pacientă din zi a fost deja dat cu dezinfectant. M-am întins pe el, unul dintre exerciţii era cu sprijin în palme. În timpul executării procedurii, mâinile mi-au transpirat; simţeam cum se lipeau de suprafaţa lucioasă. Am aruncat o privire fugară prin încăpere. Nu am observat niciun flacon cu soluţie de dezinfectare. Sau măcar un pacheţel cu şerveţele dezinfectante.

Într-o zi în sală a intrat o femeie mai în vârstă care avea de efectuat execiţii pentru mâini cu gantere apoi cu elastic. NU au fost dezinfectate în faţa ei. Femeia l-a privit întâi pe el cum trage de elastic apoi a pus ea mâna exact pe acea porţiune.  Eu am primit un băţ. La fel de lipicios ca şi salteaua. Nici o sanşă să-mi scape cumva pe jos. Înainte de a-mi întinde mie băţul, l-a atins el ca să-mi arată cum să fac exact mişcarea.

Nu am zis nimic. Interesul meu pe moment a fost să învăţ exerciţiile şi să sper că mă lasă durerea de spate. Am mulţumit în gând că la baie era apă caldă şi săpun.

Dar oare noi pacienţii suntem cei care trebuie să impunem normele de igienă? Terapeuţii care lucrează în această clinică (sunt tineri, media de vârstă este de 25-32 ani. ) sunt pregătiţi profesional. Dar pe partea de protecţie personală nu prea-mi pare că sunt pregătiţi.

Eu am terminat procedurile. Mi-am spălat mâinile la baie cu apă şi săpun.

Acum citind produsele comercializate pe acest site, mă întreb dacă chiar se schimbă electrozii EKG după fiecare pacient? Nu am mai fost de mult pe la cardiologie. Dar nici nu vreau să merg. Aşa că întrebarea mea rămâne pentru mine fără răspuns.

Magazinul online este dedicat exclusiv pentru comenzi lansate de companii și instituții. 

(Nu m-aş mira să ne spună la spital că trebuie să venim şi cu dispozitivele astea în pungă!)

Pentru sănătatea tuturor n-ar fi rău ca oamenii responsabili cu aprovizionarea să arunce o privire prin site.

Acest articol  a fost scris pentru Spring SuperBlog 2023

Proba 8. Siguranța începe cu igiena: Cum putem crea un mediu mai sănătos și mai curat în centrele  publice?